Armarea cu plase sudate se recomandă în special pentru armarea elementelor de suprafaţă, plane sau curbe, ca de exemplu: plăcile planşeelor, pereţi, ziduri de sprijin, radiere. În unele cazuri, armarea cu plase sudate a elementelor liniare s-a dovedit a fi avantajoasă; în aceste situaţii, carcasele de armătură se confecţionează prin îndoirea plaselor. Plasele sudate sunt carcase plane de armătură, confecționate din bare din oțel-beton dispuse pe douã direcții perpendiculare și sudate electric în punctele de intersecție.
Cea mai buna solutie pentru cresterea rezistentei peretilor unei case vechi, sau construita conform unor normative depasite, referitoare la rezistenta la seism, este armarea acestora cu plasa sudata.
Ce se poate si ce nu se poate arma cu plasa sudata
Armarea cu plase sudate este posibila si recomandabila in special la elementele de suprafata, plane sau curbe. Iata cateva exemple: placile planseelor, peretii, zidurile de sprijin, radierele etc. Un exemplu inca si mai concret: peretii unei case vechi, cu zidarie din caramida, casa pe care vreti sa o pastrati. Singura metoda prin care puteti aduce rezistenta acestor pereti la valorile recomandate de normativele actuale in constructii este armarea cu plasa sudata! Nu se admite armarea cu plase sudate a elementelor solicitate predominant la intindere sau torsiune.
De asemenea, nu se admite armarea cu plase sudate a elementelor structurale cu rol important in protectia antiseismica a structurii de rezistenta, de exemplu a nivelelor inferioare ale constructiilor cu diafragme.
Innadirea plaselor sudate
De cele mai multe ori, o singura plasa nu poate acoperi in intregime tot peretele ce urmeaza a fi armat. In aceasta situatie, se folosesc mai multe plase, care se innadesc. Daca innadirea urmeaza sa se faca pe zone intinse, se recomanda ca numarul innadirilor in aceeasi sectiune sa nu fie mai mare de 50% din aria totala de armatura din sectiunea considerata.
Aceeasi conditie va fi respectata si in cazul armarii cu mai multe plase suprapuse, asezate pe un singur rand sau pe mai multe randuri. Imbinarile prin suprapunere vor fi amplasate, pe cat posibil, in zonele mai putin solicitate - in niciun caz pe muchiile determinate de intersectia a doi pereti vecini!
Nodurile plaselor suprapuse vor fi decalate pe o distanta de cel putin 1.3 x L, unde L este lungimea de suprapunere a plaselor. Iata, alaturat, un tabel cu valorile minime ale lungimii de suprapunere L:
In zonele de innadire, plasele suprapuse vor fi legate intre ele, la colturi, cu sarma; cand lungimile pe care se innadesc plasele sunt mai mari de 4 m, se va prevedea, in afara legaturilor de la colturi, si o legatura suplimentara intermediara. In niciun caz nu se va folosi sudura la innadirile plaselor!
In toate cazurile se recomanda sa nu se prevada mai mult de doua plase suprapuse in sectiuni curente, deci sa nu se ajunga la mai mult de trei plase suprapuse in zonele de innadire.
Indoirea plaselor sudate
Dupa cum am precizat anterior, plasele sudate nu se innadesc pe muchia determinata de doi pereti, ci in campul unuia dintre pereti. Altfel spus, una dintre plase trebuie indoita pe muchie pentru a ajunge pe peretele vecin, unde urmeaza sa se faca suprapunerea cu cealalta plasa.
Cum se face indoirea? Regula este ca, la indoire, nodurile sa se gaseasca pe partea interioara (concava) a indoiturii si in afara zonei curbe. Se va urmari ca distanta dintre sectiunea in care incepe indoitura si axul celui mai apropiat nod sudat sa fie de cel putin 2.5 d, unde d este diametrul barelor de rezistenta. Se permite derogarea de la aceasta regula doar in cazul in care barele plaselor au diametrul de cel mult 8 mm.
In aceste conditii, plasa se poate indoi cu nodurile la exterior si fara limita de distanta amintita mai sus, cu conditia ca raza de curbura sa fie de minimum 3 d.
Betonarea plaselor sudate
In functie de prescriptiile inginerului structurist, plasele fie se pot prinde direct pe peretii ce urmeaza a fi armati, cu ajutorul unor dibluri introduse in perete, fie departate de acestia cu ajutorul unor distantieri din plastic, pentru a permite adaugarea unui strat mai gros de beton.
In oricare dintre aceste situatii, inainte de betonare se face o umezire a peretilor, udandu-i din abundenta, in mai multe reprize. Betonarea se incepe de jos si se executa continuu si uniform, pana la terminarea lucrarii
